Desen Sfintii Imparati Constantin si Elena.

Novac Ruslana

Desen Buna Vestire.

Ciolan Daniel ( desen creioane acuariabile)

Desen Botezul Domnului nostru Iisus Hristos.

Suvac Dumitrita

Desen Botezul Domnului nostru Iisus Hristos

Ciolan Daniel

Iconografia bizantină - artă sacră.

Iconografia bizantină este o artă sacră. Este o artă duhovnicească, în esenţă şi în aspiraţie. Are şapte funcţii: (1) să desăvârşească frumuseţea unei biserici cu o frumuseţe care poartă amprenta sfinţeniei; (2) să ne instruiască în cele ceţin de credinţa creştină ortodoxă; (3) să ne aducă aminte de această învăţătură; (4) să ne înalţe la prototipuri, la sfinţii înfăţişaţi pe icoane; (5) să ne îndemne să-i urmăm în virtuţi; (6) să ne ajute să ne schimbăm, să ne sfinţim; (7) să slujească drept mijloc de închinare către Dumnezeu şi de venerare a sfinţilor Lui. Această artă este religioasă nu numai în conţinut, ci şi ca modalitate de expresie. Există opere de artă, ca multe dintre cele renascentiste, cu subiect religios, dar secularizate ca expresie artistică cu duh lumesc. Herbert Read, eminent estetician şi critic de artă englez, a caracterizat arta sacră bizantină ca fiind "cea mai curată formă de artă religioasă pe care a cunoscut-o creştinismul". Nici o altă tradiţie sau şcoală de pictură creştină nu a egalat în spiritualitate iconografia bizantină. În icoană este exprimat, prin imaginini, unicul şi nestrămutatul adevăr bisericesc şi de aceea este de neapărată trebuinţă ca acest adevăr să-l păzim şi săl păstrăm neântinat. Denaturările sunt întroduse în icoană din neândemânarea, necunoaţterea sau samavolnicia plină de obrăznicie a iconarului care neavând frica cea bună, se depărtează de la tradiţia iconografică şi strecoară în chipul bisericesc "înţelepciunea sa, înţelepciunea trupului". Biserica socoteşte că icoana poate fi alcătuită şi zugrăvită bisericeşte doar de "măini curate"; de aceea, Sinodul celor o sută de capete(de capitole) al Bisericii Ruse porunceşte iconarului să cinstească îndatoririle vituoase: iconarul trebuie să fie " smerit,blînd, evlavios, să nu grăiască în deşert, să nu râdă, să nu fie arţăgos, invidios,beţiv, hoţ, ucigaş, să păzească plin de toată grija curăţia trupească şi sufletească. Şi trebuie adeseori pictorii la părinţii duhovniceşti să se sfătuiască în toate cu ei şi să se spovedească şi după îndrumarea şi învăţătura părintească să trăiască plini de smerenie, în post, în rugăciune şi în înfrânare" Caci Sfântul Vasile cel Mare zice: "nu ne închinăm în rugăciune chipului zugrăvit, ci ne înălţăm către Prototip". BIBLIOGRAFIE: 1.Monahia Iuliania,TRUDA ICONARULUI, Edit. Sofia, Bucureşti, 2001. 2. Constantine Cavarnos,GHID DE ICONOGRAFIE BIZANTINĂ, Edit. Sofia, Bucureşti,2005.