miercuri, 12 martie 2025
Sf. Sofronie, episcopul de Vrața care l-a hirotonit pe Sf. Calinic de la Cernica și a tipărit la Râmnic prima carte în bulgara modernă
În 11/24 martie, Biserica Ortodoxă Bulgară îl pomenește ca sfânt pe Episcopul Sofronie de Vrața, unul din fondatorii Renașterii Bulgare, alături de Sfântul Paisie de la Hilandar, al cărui ucenic a fost.
Pe numele său de mirean Stoiko Vladislavov, el s-a născut în 1739 la Kotel, în Bulgaria. A rămas orfan de ambii părinți la vârsta de 11 ani, apoi, la 17 ani, și-a pierdut și familia extinsă, unchiul și mătușa, ale căror datorii a fost nevoit să le plătească.
După terminarea studiilor, s-a căsătorit și a fost hirotonit preot în 1762, în ținutul natal.Întâlnirea cu Sf. Paisie de la Hilandar, inițiatorul Renașterii culturale și naționale bulgare, a avut loc în 1765. În anii următori, tânărul preot a realizat prima copie a Istoriei slavo-bulgare, scrisă de Sf. Paisie de la Hilandar.
Principala lucrare a tânărului preot Sofronie consta în predicarea învățăturii creștine în limba poporului bulgar, în timp ce majoritatea clerului folosea slavona bisericească, greu inteligibilă pentru oamenii simpli.
Popularitatea în rândul oamenilor simpli i-a atras prigoana dinăuntrul Bisericii, a altor clerici, astfel că în cele din urmă s-a mutat într-o parohie din Vidin.
După moartea soției, a primit tunderea în monahism la o mănăstire din Târnovo, iar în 1794, a fost ales Episcop de Vrața.
A păstorit într-o perioadă de mari frământări și răscoale desfășurate pe fondul destrămării Imperiului Otoman. Vicisitudinile istoriei l-au determinat, la fel ca și pe alți bulgari din eparhia sa, să se refugieze în Țara Românească.
Exilul și culegerea de predici în limba bulgară
În 1803, cu binecuvântarea Mitropolitului Dositei al Țării Românești, a început să slujească în această mitropolie, fără a părăsi însă lucrarea spirituală în sprijinul credincioșilor bulgari.
Astfel, la Râmnic, în 1806, a tipărit prima carte în limba bulgară modernă, o culegere de predici cunoscută sub numele de Chiriacodromionul sau Nedelnicul. Aceasta a devenit o carte de căpătâi pentru preoții bulgari, care adesea o denumeau după numele autorului, Sofronie / Sofronicul.
Și autobiografia sa, scrisă în jurul anului 1805 și publicată mult mai târziu, reprezintă o lucrare importantă pentru literatura bulgară: „Viața și suferințele păcătosului Sofronie” a fost prima biografie în limba bulgară a unei personalități bulgare.
L-a hirotonit pe Sf. Calinic de la Cernica
Sf. Ier. Sofronie, Episcop de Vrața, a fost cel care l-a hirotonit ierodiacon pe Sf. Ier. Calinic de la Cernica în 1808. Slujba a fost oficiată în Biserica „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Cernica, iar muzeul sfântului așezământ păstrează până astăzi omoforul Sfântului Calinic, pe care este reprezentat ierarhul bulgar.
Tradiția orală a comunității bulgare din România îl desemnează pe Sf. Sofronie de Vrața ca stareț al Mănăstirii Mărcuța, dar documente de la Arhivele Naționale sugerează că el ar fi fost, în jurul anului 1811, starețul Mănăstirii Mihai Vodă din București: semnătura unui Episcop „Sofronie Mihailotul” se găsește pe un inventar al veniturilor acestei mănăstiri.
Sfântul Sofronie de Vrața a trecut la cele veșnice în 1813, cel mai probabil în locuința rudelor sale din București, și a fost înmormântat într-una din ctitoriile lui Șerban Cantancuzino, posibil la Mănăstirea Șerban Vodă, construită pe locul unde astăzi se află sediul Băncii Naționale a României.
A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Bulgară în 1964, cu zi de pomenire în 11 martie.
Surse
„Sf. Sofronie, Episcop de Vrața (1739-1813) și Chiriacodromionul său de predici”, lucrare de disertație scrisă de Pr. Kiril Sinev sub coordonarea Pr. prof. univ. dr. Vasile Gordon, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul”, Universitatea din București;
„Sfântul Sofronie de Vrața, cel care l-a hirotonit pe Sfântul Calinic”, de Teodor Dănălache, online la CrestinOrtodox.ro;
„Sfântul Sofronie de la Vrața – 22 septembrie”, Sinaxar, online la Pemptousia.ro.
Foto credit: Fotomontaj Basilica.ro
https://basilica.ro/sf-sofronie-episcopul-de-vrata-care-l-a-hirotonit-pe-sf-calinic-de-la-cernica-si-a-tiparit-la-ramnic-prima-carte-in-bulgara-moderna/
marți, 11 martie 2025
Predica PS Părinte Atanasie - Duminica întâi din Post - a Ortodoxiei - 9 martie 2025
duminică, 2 martie 2025
Mănăstirea Sucevița într-un reportaj Arte TV: Pe zidurile ei este pictată istoria omenirii, povestea binelui și răului.
Pe canalul Arte Family este difuzat un reportaj realizat la Mănăstirea Sucevița din județul Suceava. Realizatorii explică în detaliu însemnătatea culturală și istorică a locului, dar și aspecte legate de viața spirituală.
Ortodoxia e plină de simboluri, spun ei, iar pereții mănăstirii prezintă istoria umanității și povestea binelui și răului din interiorul fiecărui om.
Filmul prezintă succesiunea anotimpurilor la mănăstirea bucovineană, reperele spirituale și teologice esențiale după care se ghidează comunitățile ortodoxe, pictura deosebită a monumentului inclus în patrimoniul UNESCO, precum și ascultările monahiilor și viața cotidiană a credincioșilor din zonă.
„Pereții exteriori ai acestor mănăstiri sunt aproape în întregime acoperiți cu fresce. Iar dintre toate mănăstirile fortificate din Bucovina, cea mai frumoasă, cea mai reușită și cea mai bine conservată este Sucevița”, afirmă naratorul reportajului.
„Rugăciunea este nucleul vieții monahale. Nimic nu este mai important pentru monahii.”
Suntem una în Hristos.
Chiar de la început, duhovnicul mănăstirii, Arhim. Marcu Petcu, le explică reporterilor viziunea ortodoxă cu privire la unitatea întregii umanități dincolo de spațiu și timp.
„Atâta timp cât vor mai exista călugări și va exista liturghie, va exista și lumea. Când nu va mai fi liturghie, nu va mai fi pomenirea morților, atunci lumea va înceta să existe”, spune duhovnicul.
„Biserica nu este numai pentru cei vii, ci și pentru cei adormiți. Diferența dintre Occident și Orient este că Occidentul a pierdut această legătură cu strămoșii din vechime, în timp ce în Orient am păstrat această comuniune vie cu cei care au adormit. Suntem cu toții una în Hristos”, spune Arhim. Marcu Petcu.
Anul liturgic și gospodăresc urmează anotimpurile
Filmul prezintă atelierele de pictură și broderie ale mănăstirii, tehnica de pictură în frescă și particularitățile planului iconografic de la Sucevița, precum și viața unei familii de credincioși din Ciumârna, o localitate din apropiere, care muncesc și trăiesc în ritmul anotimpurilor.
„În munții Bucovinei, țăranii au înțeles de mult timp că anul liturgic, organizat în jurul celor mai importante momente din viața lui Hristos, urmează și cele patru anotimpuri”, constată realizatorii.
Pătrunderea în universul lor le oferă reporterilor prilejul de a prezenta tehnica ouălor încondeiate, care se transmite de la o generație la alta. E mai bine ca fetele din casă să o practice decât să stea pe telefonul smart, explică Lăcrămioara, mama lor.
Crâmpeie de viață monahală
Maica Ghid de la Mănăstirea Sucevița explică, de asemenea, și specificul icoanei ortodoxe: spre deosebire de tabloul religios, aceasta nu se concentrează pe trăsăturile exterioare, materiale, ci se referă la viața interioară, spirituală, facilitându-ne accesul la persoane – Sfinții – cu care altfel ne-ar fi mai greu să ne conectăm.
Documentarul urmărește viața la mănăstire din miezul iernii și până în primăvară, în noaptea de Înviere. Sursa: basilica.ro
Filmările fiind făcute în 2018, reportajul oferă și o surpriză plăcută, prezentându-l în câteva cadre și pe vrednicul de pomenire Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților, venit în a doua zi de Paști la Mănăstirea Sucevița.
sâmbătă, 1 martie 2025
Troparele Sfintilor Romani canonizati de Biserica Ortodoxa Romana 2024 -...
marți, 25 februarie 2025
Bârfa și Vorbirea de Rău , Cum Ne Îndepărtează de Dumnezeu ? - Parintele...
luni, 17 februarie 2025
[Maica Siluana]Despre îngeri. Ce rol au și cum putem să devenim conștienti de prezența lor?
duminică, 16 februarie 2025
,,Când Părintele Cleopa a plecat la Cer, multă lume a venit către Părintele Iustin Pârvu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)