Filocalia-Ortodoxa

vineri, 13 septembrie 2013

Mitropolitul Visarion Puiu: Viața și Opera sa Bisericească. Cuvânt de răspuns la recenzie.

In numarul de luni, 2 septembrie 2013, al ziarului Lumina și pe pagina electronica a ziarului a fost publicată de către Adrian Nicolae Petcu o recenzie a lucrării mele Mitropolitul Visarion Puiu: Viaţa şi opera sa bisericească, apărută în 2010 la Chișinău la Editura Labirint. În recenzia dată care este întitulată:" O biografie a mitropolitului Visarion Puiu", autorul aduce o critică lucrării mele pentru care îi mulțumesc. Însă, și recenzia elaborată de domnia sa poate fi supusă unei critici, în urma căreia se observă destule neajunsuri și chiar afirmații nefondate. Lucrarea mea a fost elaborată pornind de la fondul documentar și de carte pe care îl găsim în Republica Moldova, unde personalitatea Mitropolitului Visarion este extrem de puțin cunoscută în afara mediului istoricilor. Vis-à-vis de perioadele cu privire la care nu există date în arhivele din Republica Moldova, am adus o serie de date privind activitatea mitropolitului, menite să o facă cunoscută publicului larg. Privind activitatea ierarhului din Basarabia am avut la dispoziție un material documentar foarte bogat. Față de această parte a lucrării mele domnul Petcu face o afirmație ce lovește nu doar în imaginea lucrării mele ci și în a mea. El afirmă următoarele: …autorul [cu privire la persoana mea ] preia o serie de trimiteri la arhive, unele chiar în mod greşit, despre care nu are cunoştinţă. Țin să îi comunic domnului Petcu, că toate documentele de arhiva la care am facut trimitere au fost vazute si bine studiate de mine!!! In lumina documentelor si a altor materiale pe care le-am avut la dispozitie consider ca am făcut un lucru bun. Este păcat că un istoric aduce asemenea afirmații nefondate și fără a avea probele necesare. Dumnealui mai afirmă următoarele: …o parcurgere atentă a publicaţiilor bisericeşti din perioada interbelică din Basarabia, Vechiul Regat şi Bucovina ar fi adus un plus de informaţie atât de necesar în cunoaşterea activităţii ierarhului Visarion Puiu. Această afirmatie a fost făcută fără a lua în calcul faptul că eu am cercetat un număr destul de mare de periodice din întreaga Românie interbelică precum: Arhivele Basarabiei; Luminătorul; Buletinul Episcopal Episcopia Hotinului; Buletin oficial BOR; Revista Societății Istorico-Arhiologice Bisericești. Toate aceste au fost cercetate de mine cu mare atenție. În această recenzie găsim și următoarele: Sunt minimalizate sau chiar eludate unele secvenţe, precum ajutoarele acordate de Visarion Puiu celor care treceau Nistrul în încercarea de a scăpa de stăpânirea sovietică… În lucrarea mea eu am atins problema refugiaților transnistreni și chiar am folosit și materiale documentare arhivistice inedite contrar spuselor domniei sale. Dumnealui, mai afirmă că eu nu aș fi redat în lucrarea mea nimic privind ...sprijinul acordat comunităţilor româneşti de peste hotare în perioada activității ierarhului în Bucovina. La o lectură mai atentă a lucrării mele domnul Petcu poate găsi redat și acest subiect. O afirmație vagă a domnului Petcu este și aceea cum că eu aș fi lansat o confuzie în legătură cu … delegarea mitropolitului de către patriarhul Nicodim sau Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. În lucrarea mea nu există confuzii și nici eludări în legătură cu delegarea mitropolitului Visarion la Zagreb, la care probabil se referă domnul Petcu. Nu poate fi vorba de nici o confuzie, întrucât între patriarh și sinod nu pot exista divergențe în luare de hotărâri. Consider că în istoriografie orice critică este binevenită însă prin recenzia sa, domnul Petcu a făcut niște afirmații privind conținutl lucrării mele, …unele chiar în mod greşit cu privire la unele secvențe ale lucrării mele… despre care nu are cunoştinţă… Autorul lucrării: Mitorpolitul Visarion Puiu: Viața și Opera sa Bisericească/ Protoiereu Ioan Lisnic.

vineri, 10 mai 2013

Materiale şi tehnici de lucru.

Materiale şi instrumentele necesare pentru realizarea pictării icoanei vom avea nevoie; - În primul rând cel mai des folosite sunt, creioanele cu mina de grafit: . creioanele Marca HB (duritate medie) . creioanele marca H (tari) . creioanele marca B (2B,3B,4B,6B,)(sunt moi), Creioanele sunt folosite pentru realizarea (schiţelor) desenului icoanei - cu respectivele valoraţii (procedeu artistic datorită căreia se poate reda în pictură iluzia volumului prin efecte de valoare; acestor trei dimesiuni ale obiectelor a distanţei dintre ochi şi obiecte şi reliefului acestora),contrast(lumini,umbre). - Hârtie de calc şi foi de hârtie pe care va fi transferat desenul; - Riglă. Folosită pentru tragerea liniilor drepte, această riglă nu trebuie să fie elastică, ci trebuie să fie dintr-un lemn tare. Dedesubtul riglei putem lipi pânză (ca nişte ridicături) pentru ca, atunci când o folosim, să o putem aplica direct pe icoane, fără să ne mai facem griji că vom deteriora culorile insuficient uscate. - Pensule. În iconografie se folosesc pensule din păr de veveriţâ, zibelină, etc., rotunjite sau conice, de numere diferite. Pensula trebuie să aibă un vârf ascuţit în două trei fire. Dacă firele au fost retezate sau rupte, atunci pensulele nu mai sunt bune pentru lucru. Alegerea pensulelor pentru pictură în tempera va fi adaptată, desigur, într-o anume măsură, la dimensiunea şi tipul picturii, însă indiferent dacă pensulele sunt mari sau mici, drepte sau cu vârf din păr de porc sau de samur, ele trebuie să fie făcute să ţină o anume cantitate de culoare şi pe care să o lase în timpul pictării la fel de liber şi de continuu după cum un stilou lasă cerneală. Aceasta înseamnă că perii sau ţepii trebuie să fie in deajuns de lungi şi bine strânşi la vârf, aşa încât curba naturală a părului să formeze un rezervor între capete. Cu o pensulă mică poţi lucra oricât de minuţios sau în linii mari doreşti. Pentru un începător, pensulele mici reprezintă în mod obişnuit un avantaj. Merită să cumperi cele mai bune pensule şi să le porţi de grijă. Oricine lucrează mult pictură în tempera va căuta să aibă la îndemână o bună provizie din aceste pensule. Este recomandabil, atunci când pictezi, să foloseşti pentru fiecare amestec o pensulă proaspătă. Nu este neapărat necesar, poţi să pictezi şi cu o singură pensulă. Este însă o idee mult mai bună să foloseşti multe pensule, astfel încât tonurile să fie păstrate separtat şi să nu fie nevoie să-ţi speli întruna pensula în timp ce lucrezi. Pe de altă parte, pensulele se vor uza mai încet şi mai uniform. - Ac. În scopul păstrării desenului, care mai apoi se acoperă în întregime cu culoare, uneori se "grafiază", adică se execută o zgârâietură subţire pe contur sau in acele locuri în care va fi o culoare închisă, care va acoperi deplin liniile desenului. "Grafia"/ "incizia" se execută cu un ac mare de cusut, bine ascuţit şi montat într-un lemn-mâner. - Ou pentru prepararea emulsiei de ou.Cu emulsie de ou se prepară culorile de tempera naturală şi cu aceasta se diluează în timpul lucrului culorile de tempera( atât cea naturală cât şi cea artificială). -Culorile folosite în iconografie. Acestea pot fi uscate pigmenti(prafuri)sau artificiale, gata preparate. Bibliografie: Monahia Iuliania, Truda Iconarului, Editura Sofia,Bucureşti - 2001 Daniel V. Thompson Jr., Practica picturii în tempera, Editura Sofia, Bucureşti-2004/ Culegere: Alexei Elena, Arta Sacra, .