E o bucurie să-l auzi pe copil că reuşeşte să rostească cuvinte scurte. Şi pe măsura ce creşte, pronunţă mai multe, dar unele sunt stâlcite, de exemplu: "Ute te tutu mumos" - "Uite ce maşina frumoasă!". Şi în loc ca parinţii să-l ajute să pronunţe cât mai clar (corect), ajung să-i vorbească folosindu-se de limbajul lui. Şi peste câţiva ani, sunt nemultumiţi de cum le vorbeste copilul. Pierd din vedere că dezvoltarea limbajului la copil depinde foarte mult de implicarea lor în acest proces.
Se întamplă că unii parinţi sa nu-i refuze nimic copilului. De exemplu, dacă este târziu şi copilul se uită la televizor, sunt parinţi care îi spun doar o singură dată că trebuie să doarmă sau nu îi spun nimic pentru ca nu doresc să-i pună capăt plăcerii de a se uita la desene animate. Iar copilul continuă să stea în faţa televizorului. Ce reiese de aici? Copilul va creşte crezând că are doar drepturi, că părinţii îi sunt datori să-i împlineasca cererile ori de câte ori doreşte.
Dacă se întâmplă să facă ceva rău, o categorie de parinţi nu caută să-l dezbare pe copil de fapta neplăcuta, ci râd, semn că acesta este cu adevarat creativ. Astfel, copilul nu se va mai ruşina niciodată atunci când va face ceva rău.
Nu i se atrage atenţia că nu trebuie să citească unele publicaţii sau să urmarească anumite programe. Se crede că aşa va avea parte de o educaţie aleasă, din moment ce are acces la foarte multă informaţie. Dar uităm că se poate ajunge ca un copil să caute să se hrănească numai cu un tip de hrană, care aduce decădere. Iar atunci când parinţii îsi mai dau seama de ce înseamnă sănătate, aleargă la medic sau la preot sa-i rezolve problemele în mod magic. Cred că problemele de luni sau ani se pot rezolva printr-o simpla întâlnire. Ori ştim că acest lucru nu este posibil.
Este încurajat de unii parinţi să aibă parte de cât mai multe relaţii, cu convingerea că aşa ajunge să ştie ce înseamnă cu adevărat dragostea. În realitate, ajunge să creada ca dragostea e doar relaţia sexuală. Iar dacă persoana este redusă doar la aceasta relaţie, atunci cu siguranţă va fi împotriva căsătoriei şi într-o continuă căutare după noi achiziţii spre satisfacerea poftelor trupeşti.
I se oferă zilnic spre cheltuire o anumită sumă de bani, pe principiul că nu doresc ca el să trăiască lipsurile de care ei au avut parte. Dar aşa va fi incapabil să-şi asume o activitate care presupune efort, va fi incapabil să se descurce singur în viaţă. Mai mult, va îngropa darurile cu care a fost înzestrat de Dumnezeu.
Nu se discută cu el problemele pe care le are în viaţă. Consideră că a vorbi despre acestea, îngreunează uitarea lor şi tristeţea adusă de ele va disparea mai greu. Dar efectul este altul, copilul se simte singur în familie şi pentru că nu i se acorda atentie ia hotarârea să nu mai vină acasă, să bea, să consume droguri etc.
Pentru a nu avea parte de o viaţă plină de suferinţă, luptaţi să evitaţi sş cele câteva gânduri pe care le-am scris în legătură cu distrugerea copilului.
Adrian Cocosila
Sursa: http://www.crestinortodox.ro/
miercuri, 25 ianuarie 2012
Cum ne distrugem copilul.
duminică, 22 ianuarie 2012
Duminica lui Zaheu vamesul.

Evanghelia Duminicii a -XXXII-a
Primească dragostea dumneavoastră dumnezeiescul cuvânt al Evangheliei de astăzi: “… Şi intrând, trecea prin Ierihon, şi iată un bărbat, cu numele Zaheu, şi acesta era mai-marele vameşilor şi era bogat. Şi căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulţime, pentru că era mic de statură. Şi alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Şi când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis catre el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Şi a coborât degrabă şi L-a primit, bucurându-se. Şi văzând, toţi murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Doamne, iată, jumătate din avuţia mea o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi întorc împătrit. Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a facut mântuire casei acesteia, pentru că şi acesta este fiu al lui Avraam. Că Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.”(Luca 19, 1-10).
Apostol 1 Timotei 4,9-15
9.
Vrednic de credinţă este acest cuvânt şi vrednic de toată primirea,
10.
Fiindcă pentru aceasta ne şi ostenim şi suntem ocărâţi şi ne luptăm, căci ne-am pus nădejdea în Dumnezeul cel viu, Care este Mântuitorul tuturor oamenilor, mai ales al credincioşilor.
11.
Acestea să le porunceşti şi să-i înveţi.
12.
Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale, ci fă-te pildă credincioşilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credinţa, cu curăţia.
13.
Până voi veni eu, ia aminte la citit, la îndemnat, la învăţătură.
14.
Nu fi nepăsător faţă de harul care este întru tine, care ţi s-a dat prin proorocie, cu punerea mâinilor mai-marilor preoţilor.
15.
Cugetă la acestea, ţine-te de acestea, ca propăşirea ta să fie vădită tuturor.
Apostolul Zaheu
Sfântul, slăvitul şi mult lăudatul Apostol Zaheu a fost unul din Cei Şaptezeci de apostoli ai Domnului Iisus Hristos. Zaheu este simbolul bogatului nedrept pocăit, al celui pierdut dar apoi îndreptat, care aduce mântuirea nu numai pentru sine dar şi pentru întreaga sa casă.
Prăznuirea sa se face în 20 aprilie.
Viaţa
Zaheu era mai marele-vameşilor, era foarte bogat şi locuia în Ierihon. Fiind mic de statură s-a suit într-un sicomor ca să-l vadă pe Iisus. Iar Iisus venind în locul acela i-a spus să se coboare degrabă căci dorea să poposească în casa lui, ceea ce a stârnit murmurele multora în legătură cu găzduirea la un om păcătos. Zaheu a coborât şi a spus:
Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Iar Iisus i-a răspuns: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci şi acesta este fiu al lui Avraam./ Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.(Luca 19,1-10).
După Înălţarea la Cer a Mântuitorului, Sfântul Zaheu l-a însoţit pe Sfântul Apostol Petru în călătoriile sale. Tradiţia spune că el l-a urmat pe Sfântul Petru
în Cezareea Palestinei, unde a fost numit episcop. El a murit în pace.
Biserica îl pomeneşte pe Zaheu şi în Duminica lui Zaheu, când este citit textul din Luca 19,1-10, unde este descrisă întâlnirea lui cu Mântuitorul.
În Tipicul slav, Duminica lui Zaheu este şi Duminica de dinainte de începerea Triodului (cu toate că în Tipicul bizantin ea poate să apară mai devreme). Această pericopă evanghelică este citită chiar înainte de începerea Postului Mare pentru a ne învăţa că fiecare om trebuie să se pocăiască de păcatele sale.
Astfel, călătoria prin Postul Mare trebuie să înceapă cu recunoaşterea păcătoşeniei noastre, cum a făcut Zaheu înaintea Domnului. El a promis repararea greşelilor şi a păcatelor sale prin dăruirea a jumătate din averea sa săracilor şi prin restituirea împătrit a tot ceea ce încasase pe nedrept. Astfel, el s-a aşezat dincolo de cerinţele Legii celei Vechi (Exod 22,3-12), care prevedea compensarea cel mult dublă pentru lucrurile luate pe nedrept.
La fel ca Zaheu care "dorea să îl vadă pe Iisus" (Luca 19,3), şi noi trebuie să intrăm în Postului Mare cu acest gând care să ne călăuzească în călătoria spre Paşti. Acesta este primul pas spre mântuire.
Situat la nord-est de Ierusalim, pe drumul ce coboară spre Marea Moartă pe valea Iordanului, Ierihonul este una dintre cele mai vechi aşezări umane din lume, relatările biblice fiind confirmate de cercetările arheologice recente. Cu apă din abundenţă şi terenuri fertile, oraşul arată ca o splendidă grădină cu vegetaţie tropicală.
Copacul în care s-a urcat Zaheu era sicomor, un arbore exotic foarte asemănător cu smochinul, care în multe traduceri româneşti, pentru simplificare, a fost numit dud. Trunchiul acestui pom, acum uscat, se vede încă în curtea bisericii ortodoxe din Ierihon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)